Casa Zottu (Str. C. A. Rosetti 7) – O bijuterie neoromânească în inima Bucureștiului
La doar câțiva pași de Ateneul Român, într-un colț aparent liniștit din centrul Bucureștiului, se află una dintre cele mai spectaculoase case de patrimoniu din oraș: Casa Zottu, situată pe strada C. A. Rosetti nr. 7, colț cu strada Nicolae Golescu.
Ridicată în 1909 pentru generalul Vasile Zottu, casa spune o poveste complexă despre ambiție, prestigiu, război și, în final, o cădere abruptă.
Generalul Zottu a fost una dintre figurile importante ale Armatei Române de la începutul secolului XX. A luptat în Războiul de Independență, a condus Corpul 2 Armată și a fost numit, în vara lui 1916, șeful Marelui Cartier General, într-un moment critic pentru România.
Doar câteva luni mai târziu, pe fondul unei campanii de presă și al unor acuzații controversate de „trădare” (niciodată clarificate), generalul Zottu s-a sinucis în propria casă, chiar în această clădire, în noiembrie 1916. O tragedie care a lăsat urme adânci în istoria militară și personală a epocii.
Arhitectura: neoromânesc oriental cu elemente rare
Casa a fost proiectată de arhitectul August Reisz, care lucra la Ministerul de Război, și executată de antreprenorul italian Josef Piantini.
Este un exemplu splendid de stil neoromânesc cu influențe orientale: bovindouri, arce în acoladă, funii răsucite și detalii vegetale care, deși discrete, dau un caracter aparte întregii construcții.
Transformări și uz contemporan
În 1913, casa a fost extinsă spre strada Nicolae Golescu cu un garaj și un apartament pentru șofer – o dotare de lux la vremea aceea. Alte intervenții au urmat în anii 1920. Spre exemplu, arhitectul Jean Grefu adaugă în 1924 o scară nouă la corpul din strada Nicolae Golescu.
În 1939 se discuta demolarea clădirii pentru un bloc modern de șapte etaje. Din fericire proiectul este abandonat după izbucnirea războiului.
Astăzi, Casa Zottu e folosită în regim mixt:
- Sediu de cabinet notarial (Gabriela Georgescu)
- 2 apartamente de vânzare
De ce contează Casa Zottu?
Această casă nu este doar un frumos obiect arhitectural. Este o fereastră către o epocă în care elitele bucureștene își exprimau statutul prin arhitectură. Este o lecție despre ascensiune socială, ambiție militară, dar și despre vulnerabilitate.
Mai ales, Casa Zottu este una dintre puținele construcții care leagă direct Bucureștiul de istoria războiului și de drama unei generații de ofițeri pentru care onoarea cântărea mai greu decât viața.