Etichetă: art deco

Str. Chiparosului 37. Se mai poate salva spiritul unei case pe colț?

Str. Chiparosului 37. Se mai poate salva spiritul unei case pe colț?

Pe o stradă înghițită de sistematizarea anilor ’80, aceasta este una dintre casele care adaugă puțin farmec dincolo de cortina de blocuri. Este, în esență, o casă simplă, dar extrem de cochetă, care demonstrează că eleganța nu necesită opulență. Când treci prin astfel de zone 

Uși Art Deco și estetica interbelică (II)

Uși Art Deco și estetica interbelică (II)

În spatele fiecărei uși interbelice se ascunde un întreg univers de stil: Art Deco-ul bucureștean nu este doar o arhitectură a fațadelor, ci una a detaliului care te invită să pășești într-o altă lume. Aceste intrări sunt martori tăcuți ai trecerii timpului, care transformă simpla 

Uși Art Deco și estetica interbelică

Uși Art Deco și estetica interbelică

Geometrii riguroase și detalii metalice elaborate: o incursiune în estetica Art Deco a Bucureștiului interbelic. Dincolo de simpla funcționalitate, aceste accese reprezintă un manifest al modernismului temperat, unde arta decorativă și arhitectura fuzionează pentru a defini identitatea vizuală a orașului.
Care dintre aceste intrări spectaculoase ți se pare cea mai impunătoare?

  1. Cuza Vodă 89
  2. Dionisie Lupu 31
  3. Calea Șerban Vodă 66
  4. Strada Ienăchiță Văcărescu 43
  5. Calea Dudești 107
  6. Latină 2
  7. Frederic Joliot Curie 11
  8. Maria Rosetti 51
  9. Constantin D. Stahi 16
  10. Radu Calomfirescu 7
  11. Regina Maria 46
  12. Whilhelm Filderman
Imobil A. David (Str. Radu Calomfirescu 7) – Modernismul lui Jean Monda

Imobil A. David (Str. Radu Calomfirescu 7) – Modernismul lui Jean Monda

Peisajul urban al Bucureștiului din perioada interbelică reprezintă unul dintre cele mai fascinante capitole ale istoriei arhitecturii europene, o epocă de efervescență creativă în care capitala României și-a căutat și și-a definit o identitate modernă, rupând legăturile cu eclectismul secolului al XIX-lea. În acest context, anul 

Bd. Mircea Vodă 15 – După ultimul dans

Bd. Mircea Vodă 15 – După ultimul dans

Ieri, după 6 luni, am trecut din nou pe Bd. Mircea Vodă, cu speranța că poate lucrurile nu s-au schimbat atât de repede. Din păcate, am avut dreptate. Imobilul Art Deco despre care scriam nu mai există. A fost demolat complet, iar locul lui este 

Traian 40 – demolări tăcute în mijlocul orașului

Traian 40 – demolări tăcute în mijlocul orașului

Pe Strada Traian 40, un mic imobil neoclasic, tip vagon, a dispărut în tăcere. Era o casă discretă, cochetă, care completa perfect ansamblul acestei porțiuni de stradă: alături de imobilul Art Deco de vizavi, crea un dialog arhitectural aparte. Era un amestec de eleganță, proporții bine așezate și memorie urbană. Chiar dacă zona nu era cea mai îngrijită, bucățile ei păstrau încă identitatea unui București așezat, frumos, coerent. Demolarea lui rupe nu doar o fațadă, ci și o linie de continuitate. Era o casă ce repara vizual trama stradală, nu o strica. Și, privind locul gol, simțeam că surata ei Art Deco din dreapta va avea aceeași soartă, într-un oraș unde patrimoniul este adesea perceput ca o povară.

Str. Traian 40 - perspectivă stradală din 2022 cu cele două imobile
Str. Traian 40 – perspectivă stradală din 2022 cu cele două imobile

Str. Traian 40 - același ansamblu în prezent după demolare
Str. Traian 40 – același ansamblu în prezent după demolare

Str. Traian 40 - imobilul neoclasic în 2024
Str. Traian 40 – imobilul neoclasic în 2024

Ieri am trecut din nou pe Strada Traian 40 și, din păcate, s-a întâmplat exact ce anticipam. Clădirea Art Deco (P+1) a dispărut complet, rasă până la ultimul fragment recognoscibil. În locul ei, doar un morman de moloz peste care trona buldozerul, iar în spate o bucățică de zid, ultimul martor al unei identități urbane care se destramă. Fără panou, fără anunț, fără vreo intenție de transparență. Doar liniștea unui act deja consumat.

Str. Traian 40 - imobilul Art-Deco în 2024
Str. Traian 40 – imobilul Art-Deco în 2024

Necesarul deschiderii la stradă anunța inevitabilul: această casă urma să cadă la pachet cu vecina ei neoclasică, iar ansamblul cândva coerent, chiar dacă obosit, rămâne acum o rană deschisă în țesutul urban. O zi foarte tristă pentru un colț al orașului care încă mai păstra o firimitură de poezie.

Str. Traian 40 - imobilul neoclasic în raport cu casa de la numărul 42
Str. Traian 40 – imobilul neoclasic în raport cu casa de la numărul 42

Str. Traian 40 - buldozerul tronând pe grămada de moloz pe fundalul ultimei bucăți de clădire
Str. Traian 40 – buldozerul tronând pe grămada de moloz pe fundalul ultimei bucăți de clădire

Casa Art Deco avea detalii superbe: feronerie elegantă, o ușă de intrare cochetă (îmi pare teribil că nu am intrat atunci când se putea în curte s-o fotografiez), câte un mic hublou la fiecare nivel. Era ceva frumos și neașteptat în felul în care cele două stiluri (Art Deco și neoclasic), dialogau în aceeași curte, ca două epoci care refuzau să se anuleze una pe alta.

Nu știu ce va apărea aici, dar știu sigur ce am pierdut. Și sper ca măcar poveștile astea să ne facă să ridicăm ochii din când în când și să înțelegem că orașul nu dispare dintr-odată, ci bucată cu bucată.

Str. Vlad Județul 51 – imobil Art-Deco proiectat de arh. Victor Asquini

Str. Vlad Județul 51 – imobil Art-Deco proiectat de arh. Victor Asquini

Pe strada Vlad Județul 51 se ridică un imobil Art-Deco semnat de Victor Asquini, autor al celebrului ghid „Indicator Tehnic în Construcții”. Cu linii aerodinamice și forme elegante, clădirea e un exemplu de modernitate interbelică, în care funcționalitatea întâlnește frumusețea. Un colț de București care 

Str. Popa Nan 119 – Casa I. Tabacu, capodopera discretă a arhitectului Victor Asquini

Str. Popa Nan 119 – Casa I. Tabacu, capodopera discretă a arhitectului Victor Asquini

La intersecția străzilor Popa Nan și Matei Basarab, la numărul 119, se află o clădire interesantă, dar cu o istorie aparte: Casa I. Tabacu, ridicată în 1935. Construcția este opera arhitectului italian Victor Asquini, un nume care merită mai multă vizibilitate în peisajul arhitecturii bucureștene. 

Bd. Mircea Vodă 15 – Ultimul dans al unui imobil Art Deco

Bd. Mircea Vodă 15 – Ultimul dans al unui imobil Art Deco

Construit în perioada interbelică, acest imobil păstrează semnele elegante ale stilului Art Deco, vizibile în catargul decorativ, hublourile de la ultimul nivel și proporțiile rafinate ale fațadei.

Deși arhitectul nu se cunoaște, clădirea se încadrează perfect în atmosfera fostului cartier evreiesc, unde intersecția de străzi în care se afla era odată punctul de întâlnire al unor case și blocuri cu identitate distinctă. În a doua jumătate a anilor ’80, majoritatea acestor clădiri au dispărut, lăsând în urmă doar câteva supraviețuitoare care se aliniază acum pe noul traseu al Bd. Mircea Vodă.

Parcă timpul s-a oprit aici pentru o clipă. Imobilul, aflat în paragină de ani buni, pare să spună povestea unui oraș care uită încet eleganța trecutului. Se spune că a fost scos la vânzare, iar demolarea lui este acum iminentă, conform plăcuței de șantier. E trist că această “urmă” a trecutului va fi înlocuită de un bloc anonim, fără ca măcar fațada să fie păstrată ca un omagiu al identității zonei. Detalii precum ușa superbă de la intrare sau mici elemente de feronerie ar fi putut să păstreze caracterul zonei și legătura cu istoria.

Str. Mămulari 19 – Blocul în care a locuit Corneliu Coposu

Str. Mămulari 19 – Blocul în care a locuit Corneliu Coposu

La intersecția dintre istorie și arhitectură, pe strada Mămulari nr. 19, se află un bloc Art Deco emblematic, martor al unei perioade tulburi din istoria României. La limita demolărilor pentru construcția noului Centru Civic, în acest imobil a locuit Corneliu Coposu, între 1975 și 1995.