Documentată în planurile interbelice din 1924 și în hărțile din anii următori, Intrarea Parfumului făcea parte din țesutul rezidențial al zonei Labirint. În documentele vremii apare și sub numele de Aleea Parfumului și este un ansamblu de arhitectură ce s-a dezvoltat în perioada 1924-1935. Numele …
Strada Alexandru Sihleanu este o parcelare interbelică în inima Bucureștiului, care s-a dezvoltat în perioada 1923-1927 și face parte din ansamblul de arhitectură înscris în Lista Monumentelor Istorice sub codul B-II-a-B-19690, datat în prima jumătate a secolului XX. O stradă care s-a născut dintr-o parcelare …
Imobilul cu elemente neoromânești la fațadă de pe Bulevardul Dacia 57 (fostul număr 11) a fost reședința Irinei Procopiu – doamnă de onoare a Reginei Maria, fiică de general și verișoara arhitectului Ion D. Berindei. Pășind într-unul dintre apartamente, piesa de rezistență a apartamentului te cucerește instant: un salon de primire spectaculos, creat în stil duplex, cu un tavan înalt de 6 metri din care ascende o scară interioară elegantă.
De la feroneria originală, clanțele epocii, până la sobele istorice, coloanele logiei și atmosfera elegantă a casei scării, fiecare colț transmite o liniște nostalgică, aproape contemplativă. Un fragment de patrimoniu urban care dovedește că eleganța interbelică nu a dispărut, ci doar a rămas ascunsă privirilor grăbite.
Recunosc, nu mă așteptam la ce aveam să descopăr dincolo de fațadă. Din stradă nu ai cum să bănuiești că în spatele ușii se ascund încăperi atât de spectaculoase. Am avut senzația că fiecare unghi îmi oferea un nou cadru și, la un moment dat, nici nu mai știam ce să fotografiez mai întâi: lumina care inunda salonul cu tavan de aproape 6 metri, detaliile de feronerie și tâmplărie, sobele istorice sau eleganța scării interioare. Cred că acesta este unul dintre acele locuri în care aparatul foto devine doar un pretext ca să stai, să privești și să descoperi. Am plecat cu multe fotografii, dar și cu sentimentul că un astfel de spațiu nu poate fi surprins pe deplin într-o singură vizită.
Vezi și video:
Foto: Andrei Neagu
Dacă treci pe strada Traian și ridici privirea la numărul 54, e imposibil să nu te oprești. Clădirea de pe colț nu mai are acoperiș. Într-o parte, a mai rămas doar un singur zid, subțire ca o coajă. E o ruină, fără discuție. Dar e …
Există uși care nu doar se deschid, ci îți spun o întreagă poveste. Bucureștiul neoromânesc la fiecare pas, unde piatra și lemnul devin poezie. 🏛️✨ Mai multe detalii despre aceste bijuterii arhitecturale se pot găsi în volumul foto-documentar „București Neoromânesc”(Editura Vremea, 2025).
La începutul secolului XX, Piața Romană devenea unul dintre cele mai prestigioase puncte rezidențiale ale Bucureștiului, locul unde elitele culturale își construiau nu doar case, ci și identitatea.
Ridicată în 1913 după planurile arhitectului Spiridon Cegăneanu, casa pictorului Gheorghe Petrașcu este parte dintr-un ansamblu familial mai amplu, fiecare dintre frați având propria locuință integrată într-un corp coerent. Imobilul, organizat pe mai multe niveluri, era gândit ca un spațiu de creație generos, iar interiorul păstra picturi murale realizate chiar de artist, transformând casa într-o extensie a operei sale. Fațada, de în stil neoromânesc cu elemente eclectice, combină registre și deschideri variate, cu ceramică smălțuită și detalii atent proporționate, reflectând gustul rafinat al epocii și statutul proprietarului.
La doar câțiva pași, în același rond, se afla și casa fratelui său (Nicolae Petrașcu), creând o mică geografie familială în jurul uneia dintre cele mai importante piețe ale orașului.
Sunt case care se dezvăluie imediat și case care aleg să rămână discrete, ascunse privirii grăbite. Acest imobil este unul dintre acele exemple frumos poziționate, retras suficient cât să nu se lase descoperit din prima, dar care răsplătește privirea atentă. Deși poartă urmele unei ușoare …
La colțul străzilor Zefirului și Traian, acest imobil neoromânesc funcționează ca o mică lecție urbană. Într-o zonă marcată de neglijență și demolări repetate, casa aduce o gură de aer proaspăt și arată cât de mult poate schimba o stradă o clădire îngrijită. Nu e …
Pe strada Episcopul Radu 29, se află o casă care atrage privirea printr-un detaliu cu totul neobișnuit: un cavaler din fier, de 3,5 metri, veghează acoperișul. Este Casa Alexandru Dimitriu, cunoscută și ca „Casa cu armură”, un exemplu rafinat de arhitectură neoromânească din anii ’30, dar …
