Dacă treci pe strada Traian și ridici privirea la numărul 54, e imposibil să nu te oprești. Clădirea de pe colț nu mai are acoperiș. Într-o parte, a mai rămas doar un singur zid, subțire ca o coajă. E o ruină, fără discuție. Dar e …
Există uși care nu doar se deschid, ci îți spun o întreagă poveste. Bucureștiul neoromânesc la fiecare pas, unde piatra și lemnul devin poezie. 🏛️✨ Mai multe detalii despre aceste bijuterii arhitecturale se pot găsi în volumul foto-documentar „București Neoromânesc”(Editura Vremea, 2025).
La începutul secolului XX, Piața Romană devenea unul dintre cele mai prestigioase puncte rezidențiale ale Bucureștiului, locul unde elitele culturale își construiau nu doar case, ci și identitatea.
Ridicată în 1913 după planurile arhitectului Spiridon Cegăneanu, casa pictorului Gheorghe Petrașcu este parte dintr-un ansamblu familial mai amplu, fiecare dintre frați având propria locuință integrată într-un corp coerent. Imobilul, organizat pe mai multe niveluri, era gândit ca un spațiu de creație generos, iar interiorul păstra picturi murale realizate chiar de artist, transformând casa într-o extensie a operei sale. Fațada, de în stil neoromânesc cu elemente eclectice, combină registre și deschideri variate, cu ceramică smălțuită și detalii atent proporționate, reflectând gustul rafinat al epocii și statutul proprietarului.
La doar câțiva pași, în același rond, se afla și casa fratelui său (Nicolae Petrașcu), creând o mică geografie familială în jurul uneia dintre cele mai importante piețe ale orașului.
Sunt case care se dezvăluie imediat și case care aleg să rămână discrete, ascunse privirii grăbite. Acest imobil este unul dintre acele exemple frumos poziționate, retras suficient cât să nu se lase descoperit din prima, dar care răsplătește privirea atentă. Deși poartă urmele unei ușoare …
La colțul străzilor Zefirului și Traian, acest imobil neoromânesc funcționează ca o mică lecție urbană. Într-o zonă marcată de neglijență și demolări repetate, casa aduce o gură de aer proaspăt și arată cât de mult poate schimba o stradă o clădire îngrijită. Nu e …
Pe strada Episcopul Radu 29, se află o casă care atrage privirea printr-un detaliu cu totul neobișnuit: un cavaler din fier, de 3,5 metri, veghează acoperișul. Este Casa Alexandru Dimitriu, cunoscută și ca „Casa cu armură”, un exemplu rafinat de arhitectură neoromânească din anii ’30, dar …
La doar câțiva pași de Ateneul Român, într-un colț aparent liniștit din centrul Bucureștiului, se află una dintre cele mai spectaculoase case de patrimoniu din oraș: Casa Zottu, situată pe strada C. A. Rosetti nr. 7, colț cu strada Nicolae Golescu. Ridicată în 1909 pentru generalul Vasile Zottu, casa spune …
Pe 22 iunie 2025, în cadrul emisiunii Jurnal Cultural difuzate de TVR Cultural, a fost prezentat proiectul „București neoromânesc”, o carte care depășește forma tiparului și devine un gest de memorie urbană. Am vorbit despre felul în care arhitectura, literatura și fotografia se împletesc într-o pledoarie emoțională pentru un stil arhitectural adesea uitat: neoromânescul.
Cartea, apărută la Editura Vremea, este rezultatul a ani de documentare, explorare și atașament față de București. Ea vine însoțită de un instrument digital interactiv, care permite cititorului să descopere clădirile prezentate printr-un simplu cod QR direct pe teren, filtrând după stradă, an, arhitect sau funcțiune.
Mai jos poți urmări reportajul video din emisiune, cu intervenția de la TVR Cultural:
Pe străzile tihnite ale parcelării Alexandru Sihleanu, casa de la numărul 8 te întâmpină cu o liniște caldă și un aer nostalgic. Îmi place cum gardul nu doar înconjoară, ci parcă îmbrățișează casa ca și cum ar face parte din povestea ei.
