Etichetă: arhitectura

Str. Popa Nan 119 – Casa I. Tabacu, capodopera discretă a arhitectului Victor Asquini

Str. Popa Nan 119 – Casa I. Tabacu, capodopera discretă a arhitectului Victor Asquini

La intersecția străzilor Popa Nan și Matei Basarab, la numărul 119, se află o clădire interesantă, dar cu o istorie aparte: Casa I. Tabacu, ridicată în 1935. Construcția este opera arhitectului italian Victor Asquini, un nume care merită mai multă vizibilitate în peisajul arhitecturii bucureștene. 

Casa Zottu (Str. C. A. Rosetti 7) – O bijuterie neoromânească în inima Bucureștiului

Casa Zottu (Str. C. A. Rosetti 7) – O bijuterie neoromânească în inima Bucureștiului

La doar câțiva pași de Ateneul Român, într-un colț aparent liniștit din centrul Bucureștiului, se află una dintre cele mai spectaculoase case de patrimoniu din oraș: Casa Zottu, situată pe strada C. A. Rosetti nr. 7, colț cu strada Nicolae Golescu. Ridicată în 1909 pentru generalul Vasile Zottu, casa spune 

Str. Alexandru Sihleanu 8

Str. Alexandru Sihleanu 8

Pe străzile tihnite ale parcelării Alexandru Sihleanu, casa de la numărul 8 te întâmpină cu o liniște caldă și un aer nostalgic. Îmi place cum gardul nu doar înconjoară, ci parcă îmbrățișează casa ca și cum ar face parte din povestea ei.

Lansare carte: București Neoromânesc

Lansare carte: București Neoromânesc

Sunt bucuros să împărtășesc cu voi un proiect care a crescut odată cu mine în ultimii aproape trei ani. Dincolo de muzica mea și alte forme de expresie, m-am lăsat prins în ritmul orașului, al pașilor mei prin cartierele lui vechi, al umbrelor căzute pe 

Blocul Maria Vântu (Str. C. A. Rosetti 24 / Vasile Conta 22)

Blocul Maria Vântu (Str. C. A. Rosetti 24 / Vasile Conta 22)

La intersecția străzilor C. A. Rosetti și Vasile Conta, se află blocul Maria Vântu, construit în anul 1935 după planurile arhitectului Marcel Maller. Imobilul este un exemplu expresiv al stilului Art Deco, cu accente moderniste, detalii geometrice elegante și un volum curbat care urmărește colțul 

Casa Capșa (Calea Victoriei 36) – Eleganța Beaux-Arts a Bucureștiului

Casa Capșa (Calea Victoriei 36) – Eleganța Beaux-Arts a Bucureștiului

Construit în 1886, Hotelul Capșa se află chiar lângă celebra cofetărie cu același nume, pe Calea Victoriei. Ridicat în stil Beaux-Arts, inspirat de rafinamentul parizian, hotelul a fost gândit de Grigore Capșa ca o extensie naturală a rafinamentului dulce adus din capitala Franței.

Holul de intrare, păstrat aproape intact, impresionează prin plafoane înalte, candelabre monumentale, oglinzi venețiene și mobilier clasic. Timp de decenii, aici s-au întâlnit figuri esențiale ale vieții culturale și politice românești. Într-o postare viitoare, voi reveni cu mai multe detalii și fotografii.

Astăzi, Capșa rămâne un loc-legendă al Bucureștiului, unde arhitectura, istoria și eleganța se împletesc subtil, chiar dincolo de recepție.

Casa Statie Ciortan (Strada Lisabona 11 X Calea Dorobanți)

Casa Statie Ciortan (Strada Lisabona 11 X Calea Dorobanți)

La intersecția străzilor Lisabona cu Calea Dorobanți, găsim o clădire neoromânească discretă, dar plină de caracter, ridicată de arhitectul Statie Ciortan, una dintre figurile importante ale arhitecturii românești de început de secol XX. Casa i-a aparținut arhitectului și impresionează prin proporțiile echilibrate, detaliile fațadei și 

Casa Nenițescu (Str. Școalei 8)

Casa Nenițescu (Str. Școalei 8)

Casa Nenițescu, un simbol al arhitecturii neoromânești din București, își păstrează farmecul chiar și sub trecerea anilor. O fotografie de epocă ne arată un cadru total diferit al acestui imobil și totodată vedem cum istoria se degradează sub ochii noștri. Construită în 1908, clădirea poartă 

Colaj uși din zona centrală a capitalei

Colaj uși din zona centrală a capitalei

Parada ușilor în zona centrală din București.

Str. Costache Negri 10Bis

Str. Costache Negri 10Bis

Situat în Cotroceni, pe Strada Costache Negri 10Bis, acest imobil interbelic reflectă eleganța stilului Art Deco din Bucureștiul anilor ’30, fiind un exemplu reprezentativ al tranziției dintre estetica decorativă a începutului de secol XX și funcționalismul modernist. Fațada sa, marcată de linii geometrice clare și