Există uși care nu doar se deschid, ci îți spun o întreagă poveste. Bucureștiul neoromânesc la fiecare pas, unde piatra și lemnul devin poezie. 🏛️✨ Mai multe detalii despre aceste bijuterii arhitecturale se pot găsi în volumul foto-documentar „București Neoromânesc”(Editura Vremea, 2025).
La intersecția străzilor Popa Nan și Matei Basarab, la numărul 119, se află o clădire interesantă, dar cu o istorie aparte: Casa I. Tabacu, ridicată în 1935. Construcția este opera arhitectului italian Victor Asquini, un nume care merită mai multă vizibilitate în peisajul arhitecturii bucureștene.
Casa I. Tabacu (Str. Popa Nan 119) – perspectivă semiprofil la intersecția cu Matei Basarab
Asquini și-a format studiile în Germania, la Politehnica din Hildburghausen (1913), și ulterior a absolvit și Școala de Arhitectură din București. A luptat în Primul Război Mondial ca ofițer al armatei române, iar după război a lucrat alături de tatăl său în cadrul firmei „S. Asquini și Fiu”, implicându-se nu doar în design, ci și în alegerea materialelor de construcție. Mai târziu, în perioada comunistă, a fost angajat la Ministerul Construcțiilor și la Institutul pentru Construcții (IPC). A murit în 1969, lăsând în urmă câteva clădiri elegante, deși puțin cunoscute publicului larg.
Casa I. Tabacu (Str. Popa Nan 119) – perspectivă frontală
Casa Tabacu este considerată lucrarea sa de referință. La momentul construcției era singură pe strada Ghenadie Petrescu (actuala Popa Nan), într-o zonă încă aerisită și liniștită. Stilul ei se distinge prin proporții bine echilibrate și detalii geometrice, inclusiv motivele radiale care se regăsesc și pe extinderea ulterioară a clădirii. Unele surse sugerează chiar că acea extensie ar fi fost desenată tot de Asquini, având în vedere continuitatea estetică.
Blocul te invită să privești în sus. Geometria este spectaculoasăDetalii ușă intrare și fereastră casa scăriiDetalii balcon
Arhitectul descria cu pasiune, în revista „Arhitectura”, soluțiile tehnice folosite aici: de la tipurile de cărămidă și tencuială, la tehnici de izolare fonică și finisaje inovatoare pentru epocă. Tocmai această grijă pentru detalii și calitate face ca intervențiile din prezent (balcoane închise, ferestre improvizate) să pară astăzi agresiuni asupra unei clădiri care altădată respira armonie.
Plăcuță stradală alături de inscripția cu numele arhitectului
Astăzi, Casa Tabacu rămâne un reper pentru iubitorii de patrimoniu bucureștean, o amintire a perioadei interbelice și a profesionalismului arhitecților care vedeau construcția nu doar ca pe un exercițiu estetic, ci și ca pe o știință exactă.
La doar câțiva pași de Ateneul Român, într-un colț aparent liniștit din centrul Bucureștiului, se află una dintre cele mai spectaculoase case de patrimoniu din oraș: Casa Zottu, situată pe strada C. A. Rosetti nr. 7, colț cu strada Nicolae Golescu. Ridicată în 1909 pentru generalul Vasile Zottu, casa spune …
Pe străzile tihnite ale parcelării Alexandru Sihleanu, casa de la numărul 8 te întâmpină cu o liniște caldă și un aer nostalgic. Îmi place cum gardul nu doar înconjoară, ci parcă îmbrățișează casa ca și cum ar face parte din povestea ei.
Sunt bucuros să împărtășesc cu voi un proiect care a crescut odată cu mine în ultimii aproape trei ani.
Dincolo de muzica mea și alte forme de expresie, m-am lăsat prins în ritmul orașului, al pașilor mei prin cartierele lui vechi, al umbrelor căzute pe fațadele caselor, al liniștii dintre două declanșări de aparat. Am fotografiat, am explorat și am învățat să văd altfel orașul.
Așa s-a născut “București Neoromânesc”, prima mea carte (un album foto-documentar), publicată cu sprijinul celor de la Editura Vremea. Este totodată un tribut și un manifest al arhitecturii neoromânești, cu rădăcini în tradiție, dar născut în dialog cu tendințele orientale, bizantine și occidentale de la începutul secolului XX.
București Neoromânesc – Andrei Neagu (Coperta)
Cartea include atât fotografii realizate în decursul a trei ani, cât și texte scrise de Arhitect Adrian Paun, alături de o prefață semnată de arh. Dorothee Hasnas.
Pentru mine, acest proiect a însemnat mai mult decât o documentare. A fost un exercițiu de privire, de răbdare, de înțelegere. M-a învățat să văd frumosul chiar și acolo unde nu-l remarcam înainte. Și este modul în care te invit să redescoperi orașul.
Lansarea va avea loc la Bookfest, duminică 1 iunie, ora 16:00, la Scena Arena, Pavilion B2. Vă aștept cu drag!
La intersecția străzilor C. A. Rosetti și Vasile Conta, se află blocul Maria Vântu, construit în anul 1935 după planurile arhitectului Marcel Maller. Imobilul este un exemplu expresiv al stilului Art Deco, cu accente moderniste, detalii geometrice elegante și un volum curbat care urmărește colțul …
Construit în 1886, Hotelul Capșa se află chiar lângă celebra cofetărie cu același nume, pe Calea Victoriei. Ridicat în stil Beaux-Arts, inspirat de rafinamentul parizian, hotelul a fost gândit de Grigore Capșa ca o extensie naturală a rafinamentului dulce adus din capitala Franței. Holul de …
La intersecția străzilor Lisabona cu Calea Dorobanți, găsim o clădire neoromânească discretă, dar plină de caracter, ridicată de arhitectul Statie Ciortan, una dintre figurile importante ale arhitecturii românești de început de secol XX. Casa i-a aparținut arhitectului și impresionează prin proporțiile echilibrate, detaliile fațadei și amplasarea sa strategică, chiar într-o zonă intens circulată, dar ferită de ochiul grăbit al trecătorului.
Un exemplu perfect de patrimoniu urban care merită redescoperit și integrat în conversația despre identitatea arhitecturală a Bucureștiului.
Casa Nenițescu, un simbol al arhitecturii neoromânești din București, își păstrează farmecul chiar și sub trecerea anilor. O fotografie de epocă ne arată un cadru total diferit al acestui imobil și totodată vedem cum istoria se degradează sub ochii noștri. Construită în 1908, clădirea poartă …