Etichetă: bucurești

Casa Bosianu: „Cuibul” secret al Unirii!

Casa Bosianu: „Cuibul” secret al Unirii!

Știai că planul care a unit Moldova cu Țara Românească s-a definitivat într-o vilă ascunsă pe dealul Filaret? 🏰 Ascunsă în vegetația din sudul Parcului Carol I, Casa Bosianu nu este doar un monument neogotic superb, ci “cuibul” secret unde s-a pus la cale Mica 

Str. Popa Nan 119 – Casa I. Tabacu, capodopera discretă a arhitectului Victor Asquini

Str. Popa Nan 119 – Casa I. Tabacu, capodopera discretă a arhitectului Victor Asquini

La intersecția străzilor Popa Nan și Matei Basarab, la numărul 119, se află o clădire interesantă, dar cu o istorie aparte: Casa I. Tabacu, ridicată în 1935. Construcția este opera arhitectului italian Victor Asquini, un nume care merită mai multă vizibilitate în peisajul arhitecturii bucureștene.

Asquini și-a format studiile în Germania, la Politehnica din Hildburghausen (1913), și ulterior a absolvit și Școala de Arhitectură din București. A luptat în Primul Război Mondial ca ofițer al armatei române, iar după război a lucrat alături de tatăl său în cadrul firmei „S. Asquini și Fiu”, implicându-se nu doar în design, ci și în alegerea materialelor de construcție. Mai târziu, în perioada comunistă, a fost angajat la Ministerul Construcțiilor și la Institutul pentru Construcții (IPC). A murit în 1969, lăsând în urmă câteva clădiri elegante, deși puțin cunoscute publicului larg.

Casa Tabacu este considerată lucrarea sa de referință. La momentul construcției era singură pe strada Ghenadie Petrescu (actuala Popa Nan), într-o zonă încă aerisită și liniștită. Stilul ei se distinge prin proporții bine echilibrate și detalii geometrice, inclusiv motivele radiale care se regăsesc și pe extinderea ulterioară a clădirii. Unele surse sugerează chiar că acea extensie ar fi fost desenată tot de Asquini, având în vedere continuitatea estetică.

Arhitectul descria cu pasiune, în revista „Arhitectura”, soluțiile tehnice folosite aici: de la tipurile de cărămidă și tencuială, la tehnici de izolare fonică și finisaje inovatoare pentru epocă. Tocmai această grijă pentru detalii și calitate face ca intervențiile din prezent (balcoane închise, ferestre improvizate) să pară astăzi agresiuni asupra unei clădiri care altădată respira armonie.

Astăzi, Casa Tabacu rămâne un reper pentru iubitorii de patrimoniu bucureștean, o amintire a perioadei interbelice și a profesionalismului arhitecților care vedeau construcția nu doar ca pe un exercițiu estetic, ci și ca pe o știință exactă.

Casa Zottu (Str. C. A. Rosetti 7) – O bijuterie neoromânească în inima Bucureștiului

Casa Zottu (Str. C. A. Rosetti 7) – O bijuterie neoromânească în inima Bucureștiului

La doar câțiva pași de Ateneul Român, într-un colț aparent liniștit din centrul Bucureștiului, se află una dintre cele mai spectaculoase case de patrimoniu din oraș: Casa Zottu, situată pe strada C. A. Rosetti nr. 7, colț cu strada Nicolae Golescu. Ridicată în 1909 pentru generalul Vasile Zottu, casa spune 

Despre „București neoromânesc” la TVR Cultural

Despre „București neoromânesc” la TVR Cultural

Pe 22 iunie 2025, în cadrul emisiunii Jurnal Cultural difuzate de TVR Cultural, a fost prezentat proiectul „București neoromânesc”, o carte care depășește forma tiparului și devine un gest de memorie urbană. Am vorbit despre felul în care arhitectura, literatura și fotografia se împletesc într-o pledoarie emoțională 

Str. Alexandru Sihleanu 8

Str. Alexandru Sihleanu 8

Pe străzile tihnite ale parcelării Alexandru Sihleanu, casa de la numărul 8 te întâmpină cu o liniște caldă și un aer nostalgic. Îmi place cum gardul nu doar înconjoară, ci parcă îmbrățișează casa ca și cum ar face parte din povestea ei.

Str. Alexandru Sihleanu 6

Str. Alexandru Sihleanu 6

În inima capitalei, Parcelarea Alexandru Sihleanu reflectă viziunea urbanistică a perioadei interbelice, gândită cu grijă și coerență. Petre Antonescu, în calitate de arhitect diriginte, alături de Constantin Ciogolea, Șef al Serviciului de Arhitectură din cadrul primăriei, au pus bazele acestei zone cu caracter unitar și 

Lansare carte: București Neoromânesc

Lansare carte: București Neoromânesc

Sunt bucuros să împărtășesc cu voi un proiect care a crescut odată cu mine în ultimii aproape trei ani. Dincolo de muzica mea și alte forme de expresie, m-am lăsat prins în ritmul orașului, al pașilor mei prin cartierele lui vechi, al umbrelor căzute pe 

Școala „Ciocanul” (Calea Dudești 127)

Școala „Ciocanul” (Calea Dudești 127)

Școala „Ciocanul” din Calea Dudești 127, este un ansamblu arhitectural de sfârșit de secol XIX, compus din trei clădiri industriale valoroase și aproape 1.500 mp de teren. Înființată în 1899 la inițiativa industriașului Adolf Solomon, școala a devenit una dintre cele mai prestigioase instituții profesionale din România. Din 1992 este clasată ca monument istoric. În prezent, după retrocedare, vânzare și abandon, ansamblul se află într-o stare gravă de degradare, accentuată de incendiul din ianuarie 2025.

Puțini știu că elevii acestei școli au fost artizanii rafinați ai Bucureștiului de altădată: de la gardurile de fier forjat Art Deco, la ornamentele Palatului Poștei, sobe, calorifere și mobilier sofisticat.

Interiorul școlii arată cam așa:

Printre ruine și acoperișul prăbușit, încă mai plutește spiritul meșteșugarilor de odinioară. E o liniște grea, ca o aducere aminte că adevărata valoare a orașului nu stă în clădirile noi, ci în poveștile uitate care zac sub praful timpului.

Blocul Maria Vântu (Str. C. A. Rosetti 24 / Vasile Conta 22)

Blocul Maria Vântu (Str. C. A. Rosetti 24 / Vasile Conta 22)

La intersecția străzilor C. A. Rosetti și Vasile Conta, se află blocul Maria Vântu, construit în anul 1935 după planurile arhitectului Marcel Maller. Imobilul este un exemplu expresiv al stilului Art Deco, cu accente moderniste, detalii geometrice elegante și un volum curbat care urmărește colțul