La colțul străzilor Zefirului și Traian, acest imobil neoromânesc funcționează ca o mică lecție urbană. Într-o zonă marcată de neglijență și demolări repetate, casa aduce o gură de aer proaspăt și arată cât de mult poate schimba o stradă o clădire îngrijită. Nu e …
Pe strada Episcopul Radu 29, se află o casă care atrage privirea printr-un detaliu cu totul neobișnuit: un cavaler din fier, de 3,5 metri, veghează acoperișul. Este Casa Alexandru Dimitriu, cunoscută și ca „Casa cu armură”, un exemplu rafinat de arhitectură neoromânească din anii ’30, dar și o declarație de orgoliu profesional. Proprietarul, meșterul tinichigiu Alexandru Dimitriu, a lăsat aici nu doar o locuință, ci un manifest pentru breasla sa. Un simbol al forței, al migalei și al artei ascunse în metal.
Casa, ridicată în stil neoromânesc în jurul anului 1932-1933, este o creaţie a unui tinichigiu-ornamentalist cu spirit artistic pe nume Alexandru Dimitriu, născut la Iași în 1871, format în meserie și inspirat de marele atelier al Europei de vest înainte de Primul Război Mondial.
Elementul care te oprește din pas este cavalerul: o statuie din fier de 3,5 metri, în armură, ciocan în mână, ce veghează de pe acoperiş un legământ nevăzut între meşteşugarii fierului și patrimoniul orașului.
Proprietarul casei nu doar a creat ornamentaţii metalice care împodobesc clădiri-emblemă (Ateneul Român, Palatul Patriarhiei, Gara de Nord, Palatul Culturii din Iași), ci şi-a sculptat casa ca pe un semn distinctiv al breslei de fier, un manifest al celei mai vizibile pasiuni: respectul pentru detaliu, pentru metal, pentru forme ce rezistă timpului.
Clădirea Primăriei Sectorului 1, unde se află soldatul creat de Alexandru Dimitriu
Dar casa nu stă numai sub lumina amintirilor: este monument istoric, de ani buni în paragină. Ferestrele sunt adesea închise, dar poveștile încă răsar din frânturi.
La doar câțiva pași de Ateneul Român, într-un colț aparent liniștit din centrul Bucureștiului, se află una dintre cele mai spectaculoase case de patrimoniu din oraș: Casa Zottu, situată pe strada C. A. Rosetti nr. 7, colț cu strada Nicolae Golescu. Ridicată în 1909 pentru generalul Vasile Zottu, casa spune …
Pe 22 iunie 2025, în cadrul emisiunii Jurnal Cultural difuzate de TVR Cultural, a fost prezentat proiectul „București neoromânesc”, o carte care depășește forma tiparului și devine un gest de memorie urbană. Am vorbit despre felul în care arhitectura, literatura și fotografia se împletesc într-o pledoarie emoțională …
Pe străzile tihnite ale parcelării Alexandru Sihleanu, casa de la numărul 8 te întâmpină cu o liniște caldă și un aer nostalgic. Îmi place cum gardul nu doar înconjoară, ci parcă îmbrățișează casa ca și cum ar face parte din povestea ei.
Imobilul de la nr. 8 din Parcelarea Alexandru Sihleanu
În inima capitalei, Parcelarea Alexandru Sihleanu reflectă viziunea urbanistică a perioadei interbelice, gândită cu grijă și coerență. Petre Antonescu, în calitate de arhitect diriginte, alături de Constantin Ciogolea, Șef al Serviciului de Arhitectură din cadrul primăriei, au pus bazele acestei zone cu caracter unitar și …
Sunt bucuros să împărtășesc cu voi un proiect care a crescut odată cu mine în ultimii aproape trei ani. Dincolo de muzica mea și alte forme de expresie, m-am lăsat prins în ritmul orașului, al pașilor mei prin cartierele lui vechi, al umbrelor căzute pe …
La intersecția străzilor Lisabona cu Calea Dorobanți, găsim o clădire neoromânească discretă, dar plină de caracter, ridicată de arhitectul Statie Ciortan, una dintre figurile importante ale arhitecturii românești de început de secol XX. Casa i-a aparținut arhitectului și impresionează prin proporțiile echilibrate, detaliile fațadei și amplasarea sa strategică, chiar într-o zonă intens circulată, dar ferită de ochiul grăbit al trecătorului.
Un exemplu perfect de patrimoniu urban care merită redescoperit și integrat în conversația despre identitatea arhitecturală a Bucureștiului.
Casa Nenițescu, un simbol al arhitecturii neoromânești din București, își păstrează farmecul chiar și sub trecerea anilor. O fotografie de epocă ne arată un cadru total diferit al acestui imobil și totodată vedem cum istoria se degradează sub ochii noștri. Construită în 1908, clădirea poartă …