Lună: august 2025

Casa Pușa Bortnovschi (Str. Matei Voievod 13) – pierderea unei bijuterii Art Deco

Casa Pușa Bortnovschi (Str. Matei Voievod 13) – pierderea unei bijuterii Art Deco

Pe strada Matei Voievod nr. 13 a trăit, vreme de aproape un secol, o vilă care respira eleganța Bucureștiului interbelic: Casa Pușa Bortnovschi, construită în 1935, un exemplu rar și spectaculos de Art Deco inspirat de stilul pachebot. Cu fațada îmbrăcată în iederă și fereastra-hublou 

Str. Mămulari 19 – Blocul în care a locuit Corneliu Coposu

Str. Mămulari 19 – Blocul în care a locuit Corneliu Coposu

La intersecția dintre istorie și arhitectură, pe strada Mămulari nr. 19, se află un bloc Art Deco emblematic, martor al unei perioade tulburi din istoria României. La limita demolărilor pentru construcția noului Centru Civic, în acest imobil a locuit Corneliu Coposu, între 1975 și 1995. 

Cinema Marconi (Calea Griviței 137) – între cultură, modernism și renaștere

Cinema Marconi (Calea Griviței 137) – între cultură, modernism și renaștere

Ascuns la nr. 137 pe Calea Griviței, fostul Cinema Dacia-Marconi este o relicvă fascinantă a Bucureștiului interbelic și o mărturie a apetitului cultural al unei epoci efervescente.

Cinema Marconi așa cum arată astăzi. Se pare că nu pentru mult timp, întrucât urmează a fi reabilitat.

Autorizat în 1926 de arhitectul Constantin Cananău și inaugurat în 1930, clădirea impresionează printr-un stil Art Decosobru, cu linii verticale, volumetrie compactă și detalii geometrice discrete. Inițial purta numele Marconi, iar în anii ’30 devenise deja un spațiu emblematic pentru proiecțiile cinematografice din capitală.

După naționalizarea din 1948, a fost rebotezat în Cinema Alexandr Popov, iar din 24 septembrie 1963, a preluat numele Cinema Dacia, în ton cu discursul național-comunist al vremii. A continuat să funcționeze până în ultimele decenii ale secolului XX, când a fost închis și abandonat, intrând într-o stare avansată de degradare.

Basoreliefurile, astăzi puternic degradate, surprind scene mitologice și biblice, așa cum se întâlnesc și pe alte clădiri bucureștene din epocă. Cea mai cunoscută și intrată deja în folclorul urban este inspirată din Apocalipsa, cap. 6: “Şi m-am uitat şi iată un cal galben-vânăt şi numele celui ce călărea pe el era: Moartea; şi iadul se ţinea după el…”

Unul din basoreliefurile de pe fațadă

Recent, în mod surprinzător și binevenit, s-a anunțat restaurarea și reintegrarea cinematografului în circuitul cultural al orașului. Este o veste extraordinară. Salvarea acestui tip de patrimoniu înseamnă recuperarea unei părți importante din identitatea vizuală și emoțională a orașului. Un pas înapoi în timp, pentru a face un pas înainte în cultura urbană.

📍 Calea Griviței 137
📸 Andrei Neagu