În anul 1928, arhitecta Virginia Haret (prima femeie arhitect cu diplomă din România) semnează această reședință remarcabilă pentru colonelul Cezar Golici. Situată discret la colțul dintre str. Dr. Mihail Obedenaru-Gheorghiade și Dr. Louis Pasteur, vila îmbină eleganța stilului neoromânesc cu o finețe geometrică și proporții …
Ridicată între 1933 și 1937, această clădire emblematică poartă semnătura arhitecților George Cristinel și Nicu Georgescu. Este un exemplar reprezentativ al stilului neoromânesc monumental, construită pentru a adăposti Primăria Sectorului 1 într-un cadru demn de istoria Bucureștiului. Dar cel mai fascinant detaliu? Pe turnul foișor …
La doar câțiva pași de Ateneul Român, într-un colț aparent liniștit din centrul Bucureștiului, se află una dintre cele mai spectaculoase case de patrimoniu din oraș: Casa Zottu, situată pe strada C. A. Rosetti nr. 7, colț cu strada Nicolae Golescu.
Ridicată în 1909 pentru generalul Vasile Zottu, casa spune o poveste complexă despre ambiție, prestigiu, război și, în final, o cădere abruptă.
Generalul Zottu a fost una dintre figurile importante ale Armatei Române de la începutul secolului XX. A luptat în Războiul de Independență, a condus Corpul 2 Armată și a fost numit, în vara lui 1916, șeful Marelui Cartier General, într-un moment critic pentru România.
Doar câteva luni mai târziu, pe fondul unei campanii de presă și al unor acuzații controversate de „trădare” (niciodată clarificate), generalul Zottu s-a sinucis în propria casă, chiar în această clădire, în noiembrie 1916. O tragedie care a lăsat urme adânci în istoria militară și personală a epocii.
Casa a fost proiectată de arhitectul August Reisz, care lucra la Ministerul de Război, și executată de antreprenorul italian Josef Piantini.
Este un exemplu splendid de stil neoromânesc cu influențe orientale: bovindouri, arce în acoladă, funii răsucite și detalii vegetale care, deși discrete, dau un caracter aparte întregii construcții.
În 1913, casa a fost extinsă spre strada Nicolae Golescu cu un garaj și un apartament pentru șofer – o dotare de lux la vremea aceea. Alte intervenții au urmat în anii 1920. Spre exemplu, arhitectul Jean Grefu adaugă în 1924 o scară nouă la corpul din strada Nicolae Golescu.
În 1939 se discuta demolarea clădirii pentru un bloc modern de șapte etaje. Din fericire proiectul este abandonat după izbucnirea războiului.
Astăzi, Casa Zottu e folosită în regim mixt:
Această casă nu este doar un frumos obiect arhitectural. Este o fereastră către o epocă în care elitele bucureștene își exprimau statutul prin arhitectură. Este o lecție despre ascensiune socială, ambiție militară, dar și despre vulnerabilitate.
Mai ales, Casa Zottu este una dintre puținele construcții care leagă direct Bucureștiul de istoria războiului și de drama unei generații de ofițeri pentru care onoarea cântărea mai greu decât viața.
Pe 22 iunie 2025, în cadrul emisiunii Jurnal Cultural difuzate de TVR Cultural, a fost prezentat proiectul „București neoromânesc”, o carte care depășește forma tiparului și devine un gest de memorie urbană. Am vorbit despre felul în care arhitectura, literatura și fotografia se împletesc într-o pledoarie emoțională …
Pe străzile tihnite ale parcelării Alexandru Sihleanu, casa de la numărul 8 te întâmpină cu o liniște caldă și un aer nostalgic. Îmi place cum gardul nu doar înconjoară, ci parcă îmbrățișează casa ca și cum ar face parte din povestea ei.
În inima capitalei, Parcelarea Alexandru Sihleanu reflectă viziunea urbanistică a perioadei interbelice, gândită cu grijă și coerență. Petre Antonescu, în calitate de arhitect diriginte, alături de Constantin Ciogolea, Șef al Serviciului de Arhitectură din cadrul primăriei, au pus bazele acestei zone cu caracter unitar și rafinament stilistic.
Imobilul de la numărul 6, deși cu detalii mai puțin documentate, păstrează farmecul epocii și elemente specifice stilului neoromânesc, fiind o mărturie vie a unei perioade de efervescență arhitecturală.
Sunt bucuros să împărtășesc cu voi un proiect care a crescut odată cu mine în ultimii aproape trei ani. Dincolo de muzica mea și alte forme de expresie, m-am lăsat prins în ritmul orașului, al pașilor mei prin cartierele lui vechi, al umbrelor căzute pe …
Școala „Ciocanul” din Calea Dudești 127, este un ansamblu arhitectural de sfârșit de secol XIX, compus din trei clădiri industriale valoroase și aproape 1.500 mp de teren. Înființată în 1899 la inițiativa industriașului Adolf Solomon, școala a devenit una dintre cele mai prestigioase instituții profesionale …
La intersecția străzilor C. A. Rosetti și Vasile Conta, se află blocul Maria Vântu, construit în anul 1935 după planurile arhitectului Marcel Maller. Imobilul este un exemplu expresiv al stilului Art Deco, cu accente moderniste, detalii geometrice elegante și un volum curbat care urmărește colțul stradal. Casa scării, marcată de un gol vertical vitrat, oferă ritm și verticalitate unei fațade altfel sobre. Clădirea face parte din valul de modernizare urbană a Bucureștiului interbelic, când funcționalismul începea să modeleze orașul cu o estetică nouă, dar rafinată.
O incursiune în timp, pe străzi cu farmec și povești ascunse. Eleganța clasică se împletește cu farmecul arhitectural de odinioară. Oare ce secrete păstrează această vilă cochetă și fidelul său companion pe patru roți?