Aleea Căuzași (fosta stradă Mircea Vodă): un fragment păstrat dintr-un București dispărut

Astăzi, Aleea Căuzași este un fragment urban discret, aflat în spatele Bulevardului Unirii. Pentru cine trece prin zonă, câteva case și o stradă scurtă pot părea doar o insulă de construcții vechi rămasă între blocuri și ecranată de o parcare. Istoria locului este însă legată de o rețea stradală mult mai amplă, din care făceau parte Mircea Vodă, Avram Goldfaden, Calea Dudești și Piața Căuzași.

Aleea Căuzași este, de fapt, fosta stradă Mircea Vodă. Denumirea apare explicit în documentația urbanistică actuală: Aleea Căuzași nr. 49-51-53 este menționată ca „fostă str. Mircea Vodă” și se află în Zona Protejată nr. 38 – Labirint. Pentru a înțelege ceea ce a rămas astăzi, trebuie privit mai întâi traseul vechii străzi și relația ei cu cartierul din jur.

O stradă din rețeaua vechiului cartier

Înainte de marile transformări urbane ale anilor 1980, această parte a Bucureștiului avea o rețea de străzi mult mai bogată decât cea pe care o vedem astăzi.

Mircea Vodă se intersecta cu Avram Goldfaden, iar de aici începea Calea Dudești. Fotografii și mărturii despre zona de dinaintea demolărilor permit reconstituirea acestor relații urbane. O fotografie realizată de Dan Vartanian în 1979 surprinde începutul Căii Dudești și intersecția de unde porneau străzile Avram Goldfaden și Mircea Vodă.  

Avram Goldfaden era una dintre străzile importante ale acestei zone. Ea lega zona Căuzași de Calea Dudești, iar traseul ei a fost ulterior intersectat și în mare parte eliminat de noul Bulevard Victoria Socialismului, actualul Bulevard Unirii. 

În apropiere se afla Piața Căuzași, un important punct al cartierului. Piața era traversată de Calea Văcărești și se afla în relație directă cu străzile și arterele care formau această parte a orașului. Arhiva fotografică a lui Cristian Popescu, realizată în principal între 1985 și 1987, documentează tocmai ultimii ani ai acestei zone înainte și în timpul demolărilor. 

Mircea Vodă 51 și casa de târgoveț

Unul dintre cele mai importante imobile de pe fosta stradă Mircea Vodă a fost casa de la nr. 51.

Casa este documentată astăzi în Arhiva de relevee a DITACP / Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, unde apare ca „Casă, str. Mircea Vodă nr. 51 (azi, aleea Căuzași)”. Pentru imobil există mai multe planșe: fațada principală și planul parterului, fațada laterală și secțiunea transversală, precum și un detaliu de prispă. Releveele sunt catalogate sub numărul Rv.478.  

Casa era considerată un exemplu important de casă de târgoveț, tip de locuință urbană specific Bucureștiului vechi. Documentația de arhitectură o datează la sfârșitul secolului al XVIII-lea, iar surse despre patrimoniul construit bucureștean o prezintă ca una dintre cele mai valoroase case de acest tip care au existat în oraș.  

În cazul caselor de târgoveți, arhitectura păstra legătura dintre locuința urbană și modelele tradiționale de locuire. Planul era organizat în jurul unui spațiu central, iar către curte puteau apărea prispa, foișorul sau cerdacul. Aceste elemente făceau parte dintr-o arhitectură domestică diferită de casele urbane de reprezentare construite ulterior, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea.

Mircea Vodă 51 era, astfel, importantă nu doar prin vechimea sa, ci și prin tipologia pe care o reprezenta. Grigore Ionescu a inclus casa în volumul său Arhitectura populară în România, publicat în 1971. Ilustrația este indicată ca desen al arhitectei Maria Bellu.

Casa nu a supraviețuit sistematizării. A fost demolată în anii 1980, iar astăzi locul ei este identificat prin documentația de arhivă și prin fotografiile și desenele păstrate. Un material academic al UAUIM o include explicit între casele de târgoveți demolate între 1950 și 1989.  

Ce însemna „țesutul” acestei zone

Înaintea sistematizării, zona nu era construită exclusiv din case vechi. Ca în multe cartiere bucureștene, construcțiile proveneau din perioade diferite și aveau dimensiuni, funcțiuni și stiluri diferite.

În jurul Mircea Vodă, Avram Goldfaden, Calea Dudești și Piața Căuzași coexistau locuințe, clădiri comerciale, mici ateliere și imobile construite în perioade diferite.

Fotografiile de epocă surprind această diversitate. La începutul Căii Dudești existau clădiri cu magazine și ateliere la parter, iar în zona Avram Goldfaden se găseau atât case, cât și construcții cu mai multe niveluri. O relatare despre cartier menționează, de exemplu, magazine de geamuri și oglinzi, ceasornicărie, ateliere de încălțăminte și marochinărie.  

Casa de târgoveț de la Mircea Vodă 51 reprezenta un strat mult mai vechi al acestei evoluții. În jurul ei existau construcții de secol XIX și XX, iar strada făcea parte dintr-o rețea urbană formată în timp.

Piața Căuzași și începutul transformărilor

Piața Căuzași era unul dintre reperele importante ale zonei. Poziția sa la întâlnirea mai multor artere făcea din ea un punct de legătură între cartiere și direcții diferite de circulație.

În anii 1980, însă, această structură urbană a fost desființată treptat. Programul de sistematizare a Bucureștiului a modificat radical zona centrală și sud-estică a orașului. Pentru construirea Bulevardului Victoria Socialismului, actualul Bulevard Unirii, au fost demolate suprafețe întinse din cartierele existente, inclusiv zonele Unirii, Dudești și Văcărești. Lucrările pentru noul bulevard și pentru Centrul Civic au început în 1984.  

La Căuzași era prevăzută o piață de mari dimensiuni în noua compoziție urbană. Documente și mărturii despre proiect arată că aici era planificată o nouă piață, în relație cu începutul Căii Dudești și cu proiectele monumentale ale noului centru al orașului.  

În practică, realizarea noii artere a însemnat dispariția unei mari părți din trama stradală existentă.

Avram Goldfaden a dispărut, Calea Dudești a fost fragmentată, iar numeroasele străzi secundare au fost eliminate sau întrerupte. Sursele care documentează vechea zonă arată că noul bulevard a trecut peste vechea rețea de străzi și a modificat radical legăturile dintre ele.  

În acest context trebuie înțeleasă și situația actualei Alei Căuzași: nu este vorba despre o stradă care și-a pierdut treptat importanța, ci despre un fragment al unei străzi vechi rămas în urma unei transformări urbane de mare amploare.

Fotografii făcute înainte ca locul să dispară

O parte importantă din ceea ce știm astăzi despre această zonă provine din fotografiile realizate în anii demolărilor.

Cristian Popescu a fotografiat Bucureștiul între 1985 și 1987, documentând clădirile și străzile care urmau să dispară. Arhiva sa personală a stat ulterior la baza volumului 1985-1987 – Calea Văcărești, Cartierul evreiesc și alte locuri uitate – Aduceri aminte.

Fotografiile nu sunt importante doar ca imagini ale unor clădiri. În cazul acestui cartier, ele documentează relația dintre clădiri, străzi și spațiul public într-un moment precis: înainte ca sistematizarea să modifice definitiv locul. Totuși documentarea nu era lipsită de riscuri. Cristian Popescu a realizat fotografiile într-un context în care fotografierea șantierelor de demolare era interzisă, iar în unele situații a fost oprit de miliție sau de muncitorii de pe șantiere. 

Ce mai poate fi citit astăzi

După dispariția străzii Mircea Vodă și a unei mari părți din țesutul urban din jur, ceea ce a rămas are valoare documentară tocmai prin fragmentaritatea sa.

Actuala Alee Căuzași păstrează câteva construcții care permit încă înțelegerea scării vechiului cartier. Ele nu reconstruiesc vechea stradă și nu oferă o imagine completă a situației de dinaintea demolărilor. Pot însă fi puse în relație cu planurile istorice, fotografiile de arhivă și documentația de arhitectură.

Mai importantă este schimbarea traseului și a relațiilor urbane. Vechea Mircea Vodă făcea parte dintr-o rețea în care străzile se întâlneau și se continuau una prin cealaltă. Astăzi, după dispariția unor artere precum Avram Goldfaden și după modificarea radicală a zonei Căuzași, Aleea Căuzași apare ca un fragment separat de orașul care a generat-o.

Documentare

• Arhiva de relevee DITACP / UAUIM, Rv.478 – Casa de pe str. Mircea Vodă nr. 51 (azi Aleea Căuzași).  
• Grigore Ionescu, Arhitectura populară în România, 1971 – desenul casei de la Mircea Vodă 51, realizat de arh. Maria Bellu.
• Muzeul Municipiului București, arhiva fotografică Cristian Popescu, 1985–1987.  
• Primăria Municipiului București – documentație urbanistică pentru Aleea Căuzași nr. 49–51–53, cu mențiunea „fostă str. Mircea Vodă”, Zona Protejată nr. 38 – Labirint.  
• Documentarea istorică a zonei Căuzași–Dudești–Mircea Vodă și a transformărilor produse de sistematizarea anilor 1980.