Pe strada Matei Voievod nr. 13 a trăit, vreme de aproape un secol, o vilă care respira eleganța Bucureștiului interbelic: Casa Pușa Bortnovschi, construită în 1935, un exemplu rar și spectaculos de Art Deco inspirat de stilul pachebot. Cu fațada îmbrăcată în iederă și fereastra-hublou …
La intersecția dintre istorie și arhitectură, pe strada Mămulari nr. 19, se află un bloc Art Deco emblematic, martor al unei perioade tulburi din istoria României. La limita demolărilor pentru construcția noului Centru Civic, în acest imobil a locuit Corneliu Coposu, între 1975 și 1995. …
Ascuns la nr. 137 pe Calea Griviței, fostul Cinema Dacia-Marconi este o relicvă fascinantă a Bucureștiului interbelic și o mărturie a apetitului cultural al unei epoci efervescente.
Autorizat în 1926 de arhitectul Constantin Cananău și inaugurat în 1930, clădirea impresionează printr-un stil Art Decosobru, cu linii verticale, volumetrie compactă și detalii geometrice discrete. Inițial purta numele Marconi, iar în anii ’30 devenise deja un spațiu emblematic pentru proiecțiile cinematografice din capitală.
După naționalizarea din 1948, a fost rebotezat în Cinema Alexandr Popov, iar din 24 septembrie 1963, a preluat numele Cinema Dacia, în ton cu discursul național-comunist al vremii. A continuat să funcționeze până în ultimele decenii ale secolului XX, când a fost închis și abandonat, intrând într-o stare avansată de degradare.
Basoreliefurile, astăzi puternic degradate, surprind scene mitologice și biblice, așa cum se întâlnesc și pe alte clădiri bucureștene din epocă. Cea mai cunoscută și intrată deja în folclorul urban este inspirată din Apocalipsa, cap. 6: “Şi m-am uitat şi iată un cal galben-vânăt şi numele celui ce călărea pe el era: Moartea; şi iadul se ţinea după el…”
Recent, în mod surprinzător și binevenit, s-a anunțat restaurarea și reintegrarea cinematografului în circuitul cultural al orașului. Este o veste extraordinară. Salvarea acestui tip de patrimoniu înseamnă recuperarea unei părți importante din identitatea vizuală și emoțională a orașului. Un pas înapoi în timp, pentru a face un pas înainte în cultura urbană.
📍 Calea Griviței 137
📸 Andrei Neagu
Ne aflăm pe strada Mocăncuței, care este o fâșie urbană ciuntită de valurile sistematizărilor agresive din anii ’70-’80, când trama stradală originală (mai densă, mai coerentă), a fost reconfigurată brutal pentru a face loc noilor ansambluri de locuințe colective. Multe dintre casele modeste, dar pline …
Pe strada Ion Minulescu nu te plimbi, ci doar treci. O străduță fără pretenții, fostă Apele Minerale, fostă Bela Brainer. Acum, doar Ion Minulescu. Un nume mare pentru o stradă mică, ca o pălărie uriașă pe capul unui copil timid. Ici-colo, câte o căsuță care …
În anul 1928, arhitecta Virginia Haret (prima femeie arhitect cu diplomă din România) semnează această reședință remarcabilă pentru colonelul Cezar Golici. Situată discret la colțul dintre str. Dr. Mihail Obedenaru-Gheorghiade și Dr. Louis Pasteur, vila îmbină eleganța stilului neoromânesc cu o finețe geometrică și proporții echilibrate.
Mai multe informații și imagini găsești în volumul „București Neoromânesc”, apărut la Editura Vremea.
⸻
📌 Str. Dr. Mihail Obedenaru-Gheorghiade 14 / Dr. Louis Pasteur 39
Ridicată între 1933 și 1937, această clădire emblematică poartă semnătura arhitecților George Cristinel și Nicu Georgescu. Este un exemplar reprezentativ al stilului neoromânesc monumental, construită pentru a adăposti Primăria Sectorului 1 într-un cadru demn de istoria Bucureștiului. Dar cel mai fascinant detaliu? Pe turnul foișor …
La doar câțiva pași de Ateneul Român, într-un colț aparent liniștit din centrul Bucureștiului, se află una dintre cele mai spectaculoase case de patrimoniu din oraș: Casa Zottu, situată pe strada C. A. Rosetti nr. 7, colț cu strada Nicolae Golescu. Ridicată în 1909 pentru generalul Vasile Zottu, casa spune …
Pe 22 iunie 2025, în cadrul emisiunii Jurnal Cultural difuzate de TVR Cultural, a fost prezentat proiectul „București neoromânesc”, o carte care depășește forma tiparului și devine un gest de memorie urbană. Am vorbit despre felul în care arhitectura, literatura și fotografia se împletesc într-o pledoarie emoțională pentru un stil arhitectural adesea uitat: neoromânescul.
Cartea, apărută la Editura Vremea, este rezultatul a ani de documentare, explorare și atașament față de București. Ea vine însoțită de un instrument digital interactiv, care permite cititorului să descopere clădirile prezentate printr-un simplu cod QR direct pe teren, filtrând după stradă, an, arhitect sau funcțiune.
Mai jos poți urmări reportajul video din emisiune, cu intervenția de la TVR Cultural:
Pe străzile tihnite ale parcelării Alexandru Sihleanu, casa de la numărul 8 te întâmpină cu o liniște caldă și un aer nostalgic. Îmi place cum gardul nu doar înconjoară, ci parcă îmbrățișează casa ca și cum ar face parte din povestea ei.